Intr-un articol publicat la mijlocul acestei saptamani acuzam neglijenta si sfidarea pe care a abordat-o compania care se ocupa de demolarea vechiului sediu al Teatrului Excelsior. Mai concret, faptul ca firma respectiva nu a imprejmuit santierul, conform prevederilor legale, si nu s-a dovedit nici prea "intelegatoare" cu cei care trebuie sa traiasca si sa munceasca in zona respectiva. Pe santier, care este destul de periculos, avand in vedere ca o cladire este demolata, cu toate operatiunile pe care le presupune aceasta operatiune.
Dupa aparitia articolului si a reportajelor difuzate de B1 Tv, firma respectiva a imprejmuit santierul, cu chiu cu vai. Desi pana acum a extins zona de lucru aproape de domeniul public, ingloband si o buna parte din locul de parcare, atunci cand a trebuit sa puna gard, a lasat o bucata buna din santier in afara, ca un fel de trotuar, pentru pietoni. Insa nu stim cine ar avea curajul sa mearga chiar pe langa santier...
O alta problema pe care am sesizat-o, nici nu ar fi greu, avand in vedere ca santierul de care ne tot plangem este chiar in "coasta" noastra, si il "auzim" de cateva saptamani, este faptul ca toate camioanele care parasesc perimetrul acestuia pentru a transporta molozul dau navala direct in strada, catre Calea Victoriei si bulevardul Nicolae Balcescu, cu rotile pline de noroi.
Nici nu este nevoie de prea multa imaginatie pentru a vizualiza peisajul...
Si ne mai plangem ca nu avem o capitala europeana, ca ne inghite tarana, iar atunci cand ploua, ne stropim masinile de parca am merge pe teren agricol.
Lucrarile de reconstructie a Teatrului Excelsior au inceput de cateva saptamani, dupa mai multi ani de tratative, primele discutii fiind incepute chiar in 1990.
Proiectul a fost vizat de aproape toti primarii care s-au perindat la Primaria Generala, dar a fost aprobat efectiv abia anul acesta
