IORDACHE GOLESCU Cult, cu aplecare spre studiu, Iordache Golescu a ajuns mare logofat al Tarii de Jos si efor al scolilor, functie prin care a sustinut si a ajutat dezvoltarea invatamantului si a teatrului romanesc.
Iordache Golescu s-a nascut in 1768, fiind al doilea baiat al marelui ban Radu. Prin casatoria lui cu Marioara (Marghioala), fata banului Constantin Balaceanu, neamul Golestenilor s-a amestecat din nou cu o alta veche familie nobila. In traditia istorica se pomeneste ca Marghioala si Iordache au avut 23 de copii, dintre care au trait sase, doua fete si patru baieti. Cel mai cunoscut dintre ei a fost Alexandru, zis Arapila sau Negru.
INTEMEIETOR DE SCOLI. In timpul domniei lui Caragea, Iordache Golescu a fost membru al Comisiei pentru cercetarea situatiei invatamantului, apoi, in 1818, a devenit efor al scolilor. Iubitor de carte, indragostit de Matematica, studios, dornic de a invata si de a-i invata si pe altii, studiind din copilarie limba greaca, Iordache a ajutat, si prin functiile pe care le-a avut, foarte mult dezvoltarea invatamantului. Comisia din care facea parte a intocmit in 1817 un regulament al scolilor, apoi a prezentat domnitorului Ioan Caragea cererea de a se infiinta o scoala romaneasca. S-a realizat un plan, cu studiul aritmeticii, geometriei, geografiei. Comisia cerea infiintarea a 12 scoli romanesti in resedintele de judet, cerere aprobata de domn, care a si dat dispozitii sa se gaseasca profesorii necesari acestor scoli. In 1818, prin efortul lui, s-a infiintat Scoala romaneasca de la Sf. Sava, prima scoala cu predare in limba romana. Tot Iordache a fost cel care l-a descoperit si invitat pe transilvaneanul Gheorghe Lazar sa predea la aceasta scoala. Pe elevii care se distingeau la invatatura eforii ii trimiteau la studii in strainatate, in calitate de bursieri ai statului, "spre a deveni profesori eminenti ai generatiilor
