Din punct de vedere strict zoologic, relul este un mormoloc mutant, devenit soparla in copilarie, in urma efectului "Cernobal", si ajuns varan la maturitate, cu pretentii si solzi de crocodil.
In ciuda coltilor pe care ii etaleaza constant, sub forma de ranjet, trecutul sau broscaresc e tradat in permanenta de ochisorii sai rotunzi, bulbucati delicat si cu pretentii de inteligenta superioara. Latura sa sobolano-rozatoreasca e reprezentata de falcile lasate generos in directia buzunarelor, aceasta podoaba faciala fiind o mostenire de la stramosii sai harciogi, care-si foloseau falcile in chip de traista pentru grauntele furate de pe miriste. Desi e foarte incantat de acest accesoriu anatomic, transmis de linia sobolaneasca a genealogiei sale, relul e incomodat uneori de inzestrarea sa bolfo-forma, deoarece falcile care-i atarna pana la buzunare il fac sa confunde cele doua tipuri de rezervor.
Astfel, relului i se intampla sa indese in falci bancnotele din spagi, in timp ce alteori isi umple buzunarele cu icre negre, saleuri si fursecuri, spre nedumerirea celor aflati prin preajma. Odata a vrut chiar sa depuna la banca un teanc de piscoturi si o gramajoara de masline, insa un functionar de la ghiseu a priceput care-i treaba si i-a extras din falci bancnotele morfolite. Drept multumita, functionarul in cauza, Beton Tobos pe numele lui, a primit un pupic falcos pe mustata si functia de sef la finantele publice.
Din punct de vedere politic, relul a primit sarcina de partid sa devina liberal. Si, exact ca in bancul cu Moldova si Stefan cel Mare, asa a si fost. Drept justificare doctrinara i-au servit ochisorii sai bulbucati, pe care i-a gasit extrem de asemanatori cu cei ai lui C.A. Rosetti, eternizati chiar de Eminescu in formula "bulbucatii ochi de broasca". Astfel blindat din punct de vedere ideologic, relul si-a pus falcusoarele la treaba, roz
