Anul acesta, sarbatoarea nationala s-a petrecut cu ceva mai putine excese patriotarde si cu putin mai mult bun-simt decat pe vremea regimului Iliescu. Sunt cateva diferente care merita sa fie remarcate.
Inainte de orice, mi s-a parut programul Televiziunii nationale ceva mai decent si mai rational ca altadata. Nu e un secret pentru nimeni ca acest post devenise un fel de vitrina a politicienilor puterii, care nu se sfiau sa foloseasca chiar si Ziua Nationala pentru a-si face reclama. Nici anul acesta nu am fost scutiti de asemenea derapaje, cum a fost acela al penibilului finantator al unei echipe de fotbal, care s-a lansat într-un delir de grandoare sub ochii îngaduitori ai prezentatoarei, care nu a intervenit în nici un fel. În cele din urma însa, programul a fost mai adecvat decat în alti ani.
In al doilea rand, as vrea sa remarc, ca un gest de sanitate, retinerea de care a dat dovada actualul presedinte al Romaniei în materie de avansari în grad. Sub regimul Iliescu, Cotrocenii adaposteau în aceasta perioada o ceremonie ce parea desprinsa din filmele sovietice despre eliberarea Leningradului. Zeci de ofiteri rotofei îsi primeau tresele de generali din partea unui presedinte care îsi pierduse simtul masurii. De data aceasta, seful statului nu a ridicat în grad decat doi generali, aratand ca doreste restabilirea prestigiului acestui grad. Ma tem ca va fi nevoie de mai mult decat de asemenea gesturi simbolice, dar poate fi si acesta un început.
Din pacate însa, nici anul acesta nu am scapat de manifestari aberante. Un top al acestora ar trebui sa cuprinda, cu siguranta, momentul grotesc oferit de ProTV atunci cand a difuzat imnul national în versiunea manea. Chiar nu exista un articol în Codul Penal care sa acopere asemenea ofense?
Alt eveniment jenant a fost aparitia actualului primar general al Capitalei la aprinderea luminilor