- Diverse - nr. 238 / 5 Decembrie, 2005 Pe tot parcursul zilelor in care s-a desfasurat greva cadrelor didactice ziarul nostru a prezentat, obiectiv si realist, situatia si evolutia acestui conflict. N-am partinit pe nimeni, desi un pic ne tragea ata spre scoala, pentru ca, nu-i asa, aici avem copii si nepoti dati la carte pentru a deveni cineva, dar tot aici traiesc, muncesc si trudesc dascalii nostri, cei care au facut oameni din multi dintre noi. Pana la urma, "pisica" grevei a fost rupta cam la mijloc, guvernul fiind nevoit sa promita o majorare salariala de 11,83 la suta _ in doua transe, din anul viitor. Este, spunem noi, multumitor. Asa ca, stimati cititori, haideti acum sa privim lucrurile si dintr-un alt unghi… Sub presiunea strazii, cercul vicios din care speram sa iesim in sfarsit, in acest an, iata ca s-a inchis din nou. Scumpirile din 2005 _ vezi inflatia de aproape 9 la suta din primele 11 luni _ genereaza, firesc, nevoia de salarii mai mari. Numai ca o lege economica _ cu putere implacabila _ zice ca, pe masura ce veniturile sunt mai mari, puterea de cumparare creste, romanii ies la cumparaturi cu "forte proaspete", indemnandu-i pe comercianti _ prinsi sub avalansa cererii _ sa mareasca preturile. Astfel de scumpiri, carora li se adauga cresterea preturilor administrative, respectiv ale gazelor si energiei, sunt principalele cauze ale inflatiei. Adica cresc salariile, creste si inflatia; creste inflatia, e nevoie de salarii, mai mari. Intrebarea este cu cat pot creste salariile, astfel incat sa nu se ajunga la scumpiri in lant, in conditiile in care scumpirea utilitatilor este implacabila? Din calculele specialistilor reiese un procentaj al cresterii rezonabile de salarii comparabil cu nivelul inflatiei. Or liderii sindicali din invatamant au cerut majorari procentuale intre 20 si 50 la suta, ceea ce, evident, ar fi declansat o foarte urata spiral