ALEXANDRU FILIPESCU, ZIS "VULPE" Alexandru Filipescu a fost supranumit de contemporanii sai "Vulpe", datorita dibaciei in a intermedia intre boieri, din tagma carora facea parte, si Tudor Vladimirescu.
La debutul celui de-al XIX-lea veac, boierii din Tara Romaneasca traiau din veniturile aduse de mosiile lor. Pretul produselor agricole era destul de mic, dar, dat fiind ca taranii erau obligati sa presteze 12 zile de claca in beneficiul boierului, fara sa fie platiti, averea acestuia crestea constant. Doi calatori straini prin Tara Romaneasca, Wilkinson si LaurenIon, remarcau slaba instruire a copiilor de boieri, care consta in "putine rudimente de limba franceza, scris si citit in romaneste si greceste" pentru baieti si "educatie aproape nula pentru fete". Boierii mari angajau, de obicei, un preot pentru educatia in casa a copiilor lor. "Cariera politica ce se deschide de timpuriu pentru fiii de boier si intrigile pe care trebuie sa le puna in lucrare le ia repede gustul de a se instrui", spune istoricul Andrei Otetea in "Tudor Vladimirescu si miscarea eterista in Tarile Romanesti".
LACOMIE. Unul dintre cei mai de seama boieri ai acelei epoci, crescut in spiritul intrigilor de la curte, dar si in acela al ideilor innoitoare, care urmareau abolirea regimului fanariot si instituirea unei domnii nationale, a fost Alexandru Filipescu. Supranumit de contemporanii sai "Vulpe", era renumit pentru dibacia sa in a asigura dialogul intre boierii care doreau sa-si pastreze averile si statutul si Tudor Vladimirescu, care lupta pentru schimbarea relatiilor sociale. Emanoil Hagi-Mosco in cartea "Bucuresti. Amintirile unui oras" spune ca "porecla ce i s-a dat era intemeiata nu numai pe siretenia ce i se atribuie, dar si pe lacomia sa de bani, mai cu seama la jocul de carti. Nu a fost casatorit, dar a avut un fiu natural pe care l-a infiat, Ion. Desi cronica scandaloasa