In timp ce in majoritatea tarilor din Vest artizanii realizeaza produse traditionale pentru a le comercializa in tara, oltenii vor sa-si exporte traditia si s-o adapteze la gusturile occidentale. Destinatarii produselor de artizanat autohton sunt insa tot românii stabiliti in strainatate. Cererea pentru produsele artizanale este destul de saraca pe piata din Craiova, mai ales ca pretul celor de foarte buna calitate este mare in comparatie cu veniturile românilor. In consecinta, produsele artizanale sunt cumparate mai ales pentru a fi trimise drept cadouri in strainatate. „Eu cumpar astfel de obiecte pentru ca am niste rude in America si in ajun de sarbatoare sunt incântati de perspectiva unui astfel de cadou. Pentru mine nu as lua asa ceva, pentru ca pretul mi se pare cam mare, chiar daca nu e exagerat in raport cu munca depusa“, a spus Ana Mihailescu, clienta unui astfel de magazin. De fapt, in Craiova nu exista decât doua-trei magazine in care se comercializeaza astfel de produse, unele dintre ele vânzând si obiecte de artizanat specifice altor tari. Pentru ca au vazut ca au succes, mestesugarii olteni incearca acum sa-si vânda produsele in alte tari. „Artizanii cauta mai mult pietele externe de desfacere, deoarece acolo sunt bani. Daca nu se adapteaza insa, artizanatul românesc nu are sanse pe piata externa, deoarece stranii nu cunosc traditia noastra si nici nu sunt interesati“, a declarat Valentin Cristea, presedintele Consiliului Local al Intreprinderilor Mici si Mijlocii (CLIMM). Astfel, mestesugarii ar trebui sa fie familiarizati cu profilul psihologic al cumparatorilor lor, indiferent ca sunt români sau strani. „La multe produse nu mai conteaza frumusetea, ci daca intruchipeaza forme la care reactioneaza clientii. Artizanii care vor sa patrunda pe piata germana trebuie sa studieze si sa inteleaga gustul germanilor“, a precizat, la rândul sau, Rolf Weidmann,