Noaptea de 5 spre 6 decembrie l-a adus în casele a milioane de români pe Moş Nicolae, care a venit cu sacul plin de daruri atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Obiceiul sãrbãtoririi Sfântului Nicolae, cunoscut ca Moş Nicolae, este foarte vechi, el fiind unul din cei mai populari sfinţi ai creştinãtãţii. Istoria şi legendele legate de Sfântul Nicolae se întrepãtrund, dar se cunoaşte cu certitudine cã a trãit în secolul al IV-lea. Tradiţia Bisericii spune cã Sf. Nicolae s-a nãscut într-o familie bogatã şi foarte credincioasã din Parara (Orientul Mijlociu). Încã de mic copil, i-a uimit pe toţi prin viaţa sa evlavioasã. La moartea pãrinţilor, Nicolae a devenit preot, a renunţat la toatã averea sa, pe care a dãruit-o sãracilor şi a plecat în pelerinaj în Palestina şi Egipt. A fost episcop de Myra, iar în ultima parte a vieţii s-a retras la mãnãstirea ctitoritã de el, a Sionului, unde a fost înmormântat la 6 decembrie 352. A fost recunoscut şi onorat ca sfânt începând cu secolul VI. Moaştele Sf. Nicolae au fost furate în anul 1087 din Myra, de cãtre neguţãtorii italieni şi aduse la Bari, unde pe data de 22 iunie 1197, a fost ridicatã o bisericã dedicatã Sf. Nicolae şi în care se aflã moaştele sale.

Datoritã multelor minuni pe care le-a sãvârşit atât în timpul vieţii, cât şi dupã trecerea la cele veşnice, Sfântul Nicolae este supranumit şi "Fãcãtorul de Minuni" , fiind cunoscut ca prietenul şi protectorul sãracilor, victimelor sistemului judiciar, marinarilor, cãlãtorilor, fetelor nemãritate, mireselor şi, în special, al copiilor mici şi al şcolarilor. Aceastã din urmã calitate i-a fost atribuitã în urma înfãptuirii celui mai mare miracol al sãu: învierea a trei tineri studioşi jefuiţi şi omorâţi de un hangiu. De atunci, Sfântul Nicolae a devenit patronul copiilor şi al şcolarilor.

La români, obiceiul darurilor împãrţite de Moş Nicolae are la origine do