Gripa aviarã este cel mai nou termen intrat în conştiinţa colectivã a românilor. La sfârşitul lunii septembrie fãceam "cunoştinţã" cu virusul H5N1 depistat la pãsãrile domestice din zona Tulcea, zonã recunoscutã ca fiind "autrostrada" pãsãrilor cãlãtoare. La 11 noiembrie, dupã decimarea tuturor pãsãrilor de curte din Ceamurlia de Jos, şi dupã ce s-a constatat cã "puii santinelã" plasaţi în gospodãriile sãtenilor sunt sãnãtoşi, toţi am respirat uşuraţi. Dar de atunci nu a trecut o sãptãmânã fãrã ca un alt focar de gripã aviarã sã nu aparã şi din câte se pare, previziunile pentru urmãtoarele luni, sunt sumbre.
Ultima zi…
Pânã acum în judeţul Mureş nu a fost depistat nici un focar de gripã aviarã, deşi premisele apariţiei virusului, existã. "Zilnic, medicii veterinari supravegheazã starea de sãnãtate a pãsãrilor de curte, precum şi a pãsãrilor migratoare. Raţele sãlbatice, specie mai rezistentã la frig pot rãmâne pânã mai târziu în iarnã pe la noi, mai ales cã au şi zonele lor preferate. Lacurile de la Fãrãgãu, Zau, Sãrmaşu, Şãulia, Iernut se constituie în habitate perfecte pentru ele, iar medicii veterinari împreunã cu reprezentanţi A.J.V.P.S şi ai Direcţiei Silvice Mureş, verificã starea clinicã şi comportamentalã a acestor pãsãri. Pânã acum nu s-a depistat nici o pasãre bolnavã, iar mortalitatea nu depãşeşte normalul. Probele prelevate de la aceste pãsãri sunt analizate în sala de necropsie, iar dacã ar apãrea un dubiu s-ar trimite la laboratorul central", ne-a spus Ioan Rusu, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare Mureş. Alerta în care se aflã veterinarii, nu e gratuitã. Focarele de gripã aviarã pot apare la distanţe foarte mari în timp relativ scurt. Dacã o raţã sãlbaticã pãrãseşte Delta Dunãrii atunci când boala este în faza de incubaţie, poate strãbate distanţa pânã la Arad sau Timişoara şi sã moarã acolo, iar parcursul de sute de km sã fie unul c
