Companiile internationale de consultanta si-au pus amprenta tehnica asupra tuturor proiectelor finantate cu bani europeni, derulate in Romania. Concurentii autohtoni au absentat de la licitatii pe motiv ca regulile impuse au depasit cu mult competenta acestora. Astfel, in final, banii s-au intors la Uniunea Europeana. “O cifra de afaceri anuala de cel putin 1,5 milioane de euro, din 2002 pana in 2004, un profit operational mediu, dar si participarea la cel putin un prog

Companiile internationale de consultanta si-au pus amprenta tehnica asupra tuturor proiectelor finantate cu bani europeni, derulate in Romania. Concurentii autohtoni au absentat de la licitatii pe motiv ca regulile impuse au depasit cu mult competenta acestora. Astfel, in final, banii s-au intors la Uniunea Europeana.

“O cifra de afaceri anuala de cel putin 1,5 milioane de euro, din 2002 pana in 2004, un profit operational mediu, dar si participarea la cel putin un program similar celui de fata”. Acestea sunt doar trei dintre cerintele de baza impuse firmelor de consultanta pentru castigarea unuia din proiectele Phare.

In acelasi timp, la majoritatea licitatiilor se cere ca firmele ofertante sa aiba cifra de afaceri mai mare decat valoarea contractului pe care il vor incheia. Foarte rar aceste contracte de asistenta tehnica au sume de 200.000-300.000 de euro, de cele mai multe ori valoarea lor depasind 500.000 de euro.

Pentru companii multinationale ca Louis Berger, Halcrow sau Ramboll Denmark, conditiile sunt floare la ureche. Sunt firme de consultanta care castiga zeci de licitatii pe luna fara sa clipeasca. Spre exemplu, anul trecut, Louis Berger a castigat jumatate din contractele la care a ofertat, pentru servicii de asistenta tehnica in cadrul a peste 40 de proiecte Phare