Pensionarii din intreaga Europa, ca si cei de la noi, sunt tot mai multi, dar si mai saraci, pentru ca sunt mai putini salariati care sa-i sustina din impozite. Asa cum situatia pensionarilor romani nu este deloc roz, acelasi lucru se poate spune si despre cei din Uniune. Din cauza scaderii accentuate a natalitatii, statele europene iau in considerare cresterea varstei de pensionare, deoarece milioanele de salariati nu au banii necesari sa sustina numarul tot mai mare de pensionari.

O data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE) la 1 ianuarie 2007, multi romani traiesc cu speranta ca lucrurile vor fi rezolvate dupa modelul european, mergand pe principiul ca "daca la ei e mai bine, poate va fi asa si la noi". In ciuda acestor sperante, nici la nivel comunitar lucrurile nu merg atat de bine, mai ales cand vine vorba de sistemul de pensii, care ridica probleme la fel de mari ca in Romania.

Dificultatile pe care le intampina sistemele de pensii din tarile membre nu reprezinta, in fond, o noutate, ele aflandu-se ani in sir pe ordinea de zi a liderilor politici care au incercat sa gaseasca solutii viabile si rentabile, care sa nu presupuna finantari mari din partea statului.

LA 68 DE ANI. Reforma sistemului a fost recent readusa in discutie in Marea Britanie, unde comisia care se ocupa de reglementarea pensiilor a propus saptamana trecuta prelungirea progresiva a varstei de iesire la pensie a angajatilor la 68 de ani, in schimbul unei pensii de la stat mai mari. Astfel, raportul comisiei propune ca incepand din 2030 varsta de iesire din campul muncii sa fie de 66 de ani, din 2040 de 67 de ani, iar din 2050 de 68 de ani. In prezent, in Marea Britanie, barbatii renunta la serviciu la 65 de ani, iar femeile la 60, pana in 2020, cand si ele vor fi obligate sa se pensioneze tot la 65 de ani.

Propunerile comisiei vor fi analizate de Guvern la