Dupa inlaturarea lui Saddam Hussein, oficiali guvernamentali irakieni, analisti si conducatori ai unitatilor de extractie a titeiului au procedat la evaluarea imensului potential al industriei petroliere din aceasta tara. Oficiali irakieni, invocati de cotidianul "The Financial Times", au estimat rezervele de titei ale acestei tari la peste 112,5 miliarde de barili, cu perspectiva ca, in urma noilor prospectiuni si foraje sa ajunga la 300 miliarde de barili. Fadhil Chabli, un fost ministru al petrolului, prognoza atunci o crestere a extractiei de petrol a Irakului, pana in 2008, la 2,5- 4,5 milioane barili pe zi. La Washington au circulat comentarii potrivit carora, o data inlaturat Saddam si suspendate sanctiunile ONU, Statele Unite nu vor mai trebui sa se bizuie masiv doar pe titeiul Arabiei Saudite sau al Kuweitului. Numai ca, la trei ani de la declansarea operatiunilor militare, remarca analistii, in Irak nu exista stabilitate, o strategie a petrolului nu a fost elaborata, iar marile companii internationale nu-si mai trimit specialistii pentru a crea conditiile pentru exploatarea la adevaratele dimensiuni a rezervelor de titei irakian. Extractia atinge la ora actuala, putin peste 2 milioane de barili pe zi, mult sub cele 3,5 milioane de barili cat se extragea inaintea primului razboi din Golf, din 1990. In luna noiembrie s-au extras doar 1,24 milioane de barili pe zi, cea mai scazuta productie inregistrata vreodata. Sabotajele, operatiunile militare in zonele cu terenuri petroliere au contribuit imens la aceasta deteriorare a extractiei. Efectul cel mai dezastruos al acestei evolutii s-a inregistrat chiar in Irak, al carui venit bugetar se alimenteaza exclusiv din titei. In acelasi timp, releva "The Financial Times", marile companii petroliere au fost frustrate de cererea necesara crearii de rezerve si rafinariilor producatoare de carburanti. Asa este explicata s