În ceea ce priveşte pescuitul la copcã,
v-am rãmas datori, din rubricile anterioare, cu câteva detalii legate de modul cum se face o copcã şi care sunt dimensiunile optime ale "dopurilor" scose din gheaţã. Vom discuta despre aceste detalii în cadrul rubricii de astãzi.
În mod tradiţional, copca se face cu un toporaş, cu ajutorul cãruia "ciplim" gheaţa pânã ajungem la apã. De regulã, acesta este în formã de cerc, cu diametrul în funcţie de nevoi, însã perimetrul poate sã aibã şi o formã neregulatã. Mulţi pescari opteazã pentru copcã în formã de cerc, deoarece acesta este mai uşor de fãcut. Termenul "uşor" este însã unul relativ, în acest context. Sã nu vã imaginaţi cã nu este de muncit pentru a face o copcã. Mai ales dacã gheaţa este groasã, misiunea celui care face copca nu e deloc uşoarã. Cu siguranţã, vã veţi încãlzi bine pânã reuşiţi sã scoateţi dopul de gheaţã din apã.
Aşa cum spuneam, de regulã cioplirea se face cu o toporişcã, dar se poate folosi şi dalta. Ambele metode sunt cam zgomotoase, însã prima variantã este mai eficientã.
Dacã am optat pentru toporişcã este bine sã ţinem cont de câteva lucruri. Întâi, trebuie sã ne asigurãm cã grosimea gheţii este suficient de mare pentru ca o loviturã de topor sã nu o crape. Apoi, ciplirea nu trebuie fãcutã complet, pânã la nivelul apei, pânã nu a fost executatã pe tot perimetrul dopului de gheaţã. În momentul în care ce apa a pãtruns prin prima tãieturã, acesta va umple şanţul format, aşa cã ne vom uda zdravãn dacã mai avem mult de cioplit. Un alt amãnunt important este legat de mãrimea dopului. Aveţi mare grijã sã nu-l faceţi prea mare, pentru cã riscaţi sã-l scoateţi cu mare greutate. În cazul în care nu-l puteţi scoate, mai aveţi totuşi o variantã: aceea de a-l bãga sub gheaţã. Şi acest demers cere efort şi îndemânare, dar e mai uşor decât sã-l ridicaţi.
De reguã, o copcã cu un dia
