Dezvoltarea turismului romanesc primeste noi impulsuri, prin utilizarea tot mai rationala a potentialului natural al tarii. Dupa incercarea de revitalizare a unor statiuni de pe litoralul romanesc, operatiune putin transparenta si partial reusita, a venit timpul exploatarii potentialului Dunarii. Marile concerne de turism au optat in planul lor strategic pentru croaziere pe cel de-al doilea fluviu al Europei. Profitul este garantat, sumele pe care turistii occidentali le vehiculeaza sunt exorbitante. Avantajele tarilor incluse in aceste programe reprezinta adevarate guri de oxigen, atat in plan financiar, cat si in cel al imaginii. Odata interactionati cu frumusetile geografice ale zonei respective sau cu bogatiile ei culturale, o buna parte din turisti se intorc. Dupa ani de zile in care sursa aceasta de venit a fost marginalizata, autoritatile romane au constientizat importanta potentialului ei turistic si au demarat o politica destul de coerenta de atragere a marilor tour-operatori europeni. Totul a depins in mare masura de factorii de decizie regionali, autorii unor gestiuni favorabile. Este cazul Companiei Nationale Administratia Canalelor Navigabile, ce a adoptat o strategie bazata pe flexibilitate totala, stimuland traficul turistic pe Canalul Dunare-Marea Neagra. Anul 2005 reprezinta un record in ce priveste numarul tranzitarilor pe Canal de catre vasele de pasageri. In primele 11 luni ale anului in curs, s-au inregistrat 125 de tranzitari ale acestor nave, comparativ cu datele din 2002 (68 tranzitari), 2003 (37 tranzitari) si 2004 (80 tranzitari). Navele de croaziera care au tranzitat Canalul apar sub diverse pavilioane (Germania, Elvetia, Olanda, Bulgaria si Romania) atestand, odata in plus, amploarea fenomenului de care am vorbit. Prima decizie de incurajare a turismului, luata in 2005 de catre noua conducere a Administratiei, a fost acordarea prioritatii