Judecatorii instantei supreme au respins, ieri, recursurile formulate de Parchetul Curtii de Apel Bucuresti si Asociatia Victimelor Mineriadelor impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti de contopire a pedepselor lui Miron Cozma primite pentru mineriadele din 1991 si 1999, oferind astfel posibilitatea avocatilor fostului lider din Valea Jiului de a inainta cererea de eliberare conditionata.
Contactat telefonic, purtatorul de cuvant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatorul Madalina Buta, ne-a informat asupra deciziei Completului 1 de judecata a Sectiei Penale data in dosarul 7146/2005 referitor la recursul formulat impotriva hotararii de contopire a pedepselor lui Miron Cozma. "Cu majoritate de voturi s-a respins ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si ca inadmisibil recursul formulat de Asociatia Victimelor Mineriadelor, cu opinia separata a unui membru al Completului in sensul admiterii recursului Parchetului si a inlaturarii deducerii perioadei arestarii preventive de la 10 ianuarie 1997 la 9 iulie 1998.
Practic, se executa decizia data de Curtea de Apel Bucuresti, aceea de a se contopi pedepsele de sapte ani si 11 luni, executata deja din pedeapsa de 18 ani de inchisoare, pentru mineriada din 1991, cu cea de zece ani aplicata de instanta suprema pentru mineriada de la Costesti", ne-a mai spus judecatorul.
A instigat ortacii la o noua mineriada
Initial, Miron Cozma a primit pentru mineriada din 1991 un an si sase luni pentru tulburarea linistii si ordinii publice, ca urmare a schimbarii incadrarii juridice a faptei sale de subminare a puterii de stat.
In urma contestarii sentintei de catre acuzare, Miron Cozma a fost condamnat definitiv, in februarie 1999, la 15 ani de detentie pentru subminarea puterii de stat, cu aplicarea unui spor de trei ani. Judecatorii instan