Salutata deopotriva de UE, prin vocea comisarului pentru extindere, Olli Rehn, si de Statele Unite, arestarea generalului Ante Gotovina, criminalul de razboi croat cel mai vanat din lume, a provocat o Salutata deopotriva de UE, prin vocea comisarului pentru extindere, Olli Rehn, si de Statele Unite, arestarea generalului Ante Gotovina, criminalul de razboi croat cel mai vanat din lume, a provocat o reactie cu totul diferita la Zagreb. Sute de simpatizanti ai lui Gotovina, pe care multi croati il considera erou national, au iesit joi seara in strada pentru a protesta fata de retinerea acestuia. Partizanii generalului l-au acuzat pe premierul croat de tradare, manifestatia degenerand rapid in violente ciocniri intre protestatari si fortele de ordine.

Gotovina a disparut imediat dupa ce a fost inculpat, in 2001, de Tribunalul Penal International de la Haga pentru crime de razboi comise impotriva sarbilor din Croatia. Generalul va trebui sa raspunda, in afara atrocitatilor comise spre sfarsitul conflictului sarbo-croat din 1991-1995, pentru masacrul celor 150 de civili sarbi din regiunea Knin. Fuga lui a incurcat serios ambitiile europene ale Croatiei, provocand in martie, acest an, amanarea deschiderii negocierilor de aderare la UE. Fost militar in Legiunea straina, participant la numeroase misiuni in America Latina, Ante Gotovina a ales Spania ca tara de refugiu, ducand aici un trai pe picior mare. Generalul a folosit in toata aceasta perioada mai multe identitati false. In momentul arestarii, intr-un hotel de lux din Tenerife, insulele Canare, avea asupra sa un pasaport croat pe numele Kristian Horvat si 12.000 de euro. Joi seara, el a comparut pentru prima data in fata instantei supreme penale spaniole, unde i s-a citit actul de acuzare al TPI. Bronzat si elegant, Gotovina s-a multumit sa asculte, dar a refuzat sa scoata vreun cuvant. In prezent, este incarce