Liviu Rebreanu, Opere 23, ediţie critică de Niculae Gheran, Caiete. Varia (1907-1944), Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală ,Nişte ţărani", Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud, 2005. 608 pag.

Volumul încheie - cu succes - ediţia critică a operei lui Liviu Rebreanu, realizată, pe parcursul mai multor decenii, cu o mare investiţie de efort şi competenţă, de Niculae Gheran. În sumar figurează ,caiete de creaţie" din perioada formării prozatorului, scrieri răzleţe, scurte povestiri, piese de teatru, articole, interviuri, răspunsuri la anchete, scrisori etc. Este un puzzle literar, care oferă o imagine neconvenţională a personalităţii lui Liviu Rebreanu. O atenţie aparte merită publicistica, din care reiese că prozatorul (în special în perioada directoratului la Teatrul Naţional) era adeseori ofensiv şi sarcastic.

Personajele principale ale cărţii sunt Liviu Rebreanu şi Niculae Gheran, care seamănă prin seriozitate - o seriozitate de modă veche din care tinerii de azi ar trebui să facă ultima modă.

Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile şi semnele prozei, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 2005. 460 pag.

Această ediţie a doua are un număr aproape dublu de pagini faţă de cea dintâi, publicată în 1995. Eugen Simion îşi duce astfel la capăt proiectul de a analiza ,totalitatea operei epice a lui Mircea Eliade, inclusiv literatura lui confesivă".

Cartea se remarcă printr-o vastă documentaţie, corect sistematizată, şi printr-un descriptivism critic de bună calitate. Autorul nu lasă nimic nediscutat şi neexplicat, iar uneori intră în dialog peste timp cu exegeţi de altădată ai lui Mircea Eliade şi le nuanţează opiniile. Totodată, el refuză să devină un apologet al lui Mircea Eliade, pe care îl admiră lucid. Analizând, de exemplu, exoticul şi emoţionantul r