Documente:

Reportajul controversat difuzat de Antena 1 (4 dec.2005)

(09.12.2005) WMV

Prinderea lui Constantin Grozea prin actiunea reporterilor de la Antena 1 este genul de caz in care un jurnalist trebuie sa decida ce vrea sa fie, jurnalist sau cetatean, pentru ca nu poate fi amindoua in acelasi timp.

Conventia Organizatiilor de Media a trecut in revista citeva reprosuri: jurnalistii au abuzat de statutul lor si de increderea pe care le-a acordat-o Grozea pentru a-l da pe mina politiei, au incalcat principiul protejarii surselor si au expus inutil jurnalistii care lucreaza in medii violente, inducind ideea ca presa poate deveni momeala, daca nu chiar instrument al politiei.

Alti comentatori iau fara prea multe dubii apararea jurnalistilor Antenei 1, doar pe considerentul ca, pina la urma, un criminal a fost prins, adica a prevalat simtul civic asupra celui jurnalistic. Coplesiti de rezultat, acestia ignora cum s-a ajuns aici. Or, exact asta e de discutat.

Initial, am crezut ca Grozea a fost cel care a contactat Antena 1, cu scopul de a-si expune si versiunea sa asupra incidentului din Scoala Centrala. Apoi am aflat agravanta: ziaristii au fost cei care au depus eforturi sa-l contacteze si sa-l convinga sa vorbeasca.

Dupa ce i-au cistigat increderea, s-a pus problema daca nu cumva ziaristii pot fi acuzati de tainuire sau de favorizarea infractorului si au decis contactarea politiei.

Putem identifica aici doua momente in care jurnalistii si-au depasit statutul si au devenit judecatori. Primul a fost cind au hotarit ca fugarul Grozea este un infractor, un criminal si, prin urmare, merita sa puna umarul la prinderea sa. Numai ca, desi e limpede ca el a fost cel care a minuit cutitul, Constantin Grozea nu era la acel moment, dupa cum nu este nici acum, un infractor.

Pentru