"SANGE ALBASTRU" Academicianul Dan Berindei a explicat ce a facut elita autohtona in fata provocarilor veacului al XIX-lea, prin ce se deosebeau boierii de ceilalti, cate adevaruri mai stim astazi despre boierii Romaniei. In secolul al XIX-lea, boierii romani "s-au intors cu fata" spre Occident. Vestimentatia apuseana le-a tentat mai intai pe tinerele boieroaice, incantate sa-si etaleze noile toalete la sindrofiile de la Curtea Domneasca de la Iasi sau Bucuresti
Jurnalul National: Exista o clasa de mijloc in secolul al XIX-lea in Principate? Dan Berindei: Exista, foarte subtire, e adevarat, dar ei au inlocuit-o in timpul Regulamentelor Organice (n.n. - legi cu caracter de Constitutie, impuse de Rusia Tarista, in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova) cu boierimea mica si mijlocie care a avut acces la functii. In Adunarea Obsteasca (n.n. - forma de putere legislativa, prevazuta de Regulamentele Organice), ce-i drept, nu aveau acces decat boierii, dar pentru prima data au intrat si boieri din treptele inferioare, in timp ce in adunarile anterioare, cei care hotarau erau numai varfurile. Deci, s-au democratizat si in interiorul "clasei".
Se poate spune ca rolul pe care l-a jucat in Occident clasa de mijloc a fost preluat in Principate de boierimea mica si mijlocie? Da, si in practica, daca iei ministrii, de la Cuza si pana la sfarsitul primului razboi mondial, cam 85% sunt din familii boieresti. Ei au avut inteligenta de a-si trimite copiii la studii. In jurul lui 1848 erau la studii la Paris cam 100 de studenti romani, fii de boieri. Acesti oameni au avut si aceasta deschidere modernizanta. Copiii lor au fost pe baricadele lui 1848, pe baricadele Unirii si asa mai departe. Bratienii, Kogalniceanu, Cuza, Rosettii, toti sunt parte a boierimii, mai mare sau mai mica.
Stapanii tarii
Se putea accede in aceasta elita sau reprezenta o casta
