Nefericirea numita liberalizarea pietei se va extinde din 2006 si pe piata gazelor naturale, nemairamanand doar pe piata electricitatii, acolo unde aceasta liberalizare a insemnat, din pacate, dupa cum se exprima presedintele Basescu, o imbogatire a baietilor destepti pe seama baietilor fara noroc.
Se spune, dar nu este tocmai sigur, ca UE ar impune aceasta liberalizare. Este probabil ca principiul sa fie impus de UE, dar este sigur ca detaliile concrete - si intotdeauna dracul este in detalii! - constituie opera baietilor nostri de pe la Bucuresti.
Despre ce este vorba? Cu o ipocrizie fara margini este invocat interesul consumatorului, adica tocmai cel care, dupa cum se va vedea, este ignorat total. Esenta liberalizarii ar fi posibilitatea acordata chipurile consumatorului de a-si alege furnizorul, desigur in functie de pretul oferit de acesta prin negocieri. Pana aici toate bune si frumoase! Numai ca totul, de fapt, depinde de existenta mai multor furnizori concurentiali, ceea ce, din pacate, nu este cazul in Romania actuala. Evident, daca acestia nu exista, liberalizarea este doar cu numele, golita fiind de continut.
La gaze naturale, producator este practic unul singur: Romgaz, deocamdata aflat in proprietatea statului, dar care va fi in curand privatizat catre o companie straina. Mai produce ceva gaze si Petrom. In rest, furnizorii directi sunt toti importatori. Bizareria este ca toti sunt companii occidentale, dar care se aprovizioneaza toate cu acelasi gaz - rusesc. Motiv pentru care, de altfel, gazul importat in Romania este mai scump de doua-trei ori decat daca ar fi importat direct din Rusia. Este adevarat, insa, ca nici Romania nu prea s-a straduit sa obtina gazele direct din Rusia, dar nici Rusia, din interese politice si comerciale, nu prea a dorit sa vanda gaze direct Romaniei. Intermediari in drumul de la producatori s
