Dupa un an de guvernare, alianta Da se regaseste intr-o situatie precara, protocolul ce i-a permis functionarea fiind repus in discutie.
In 2005, intre Pnl si Pd au aparut nenumarate frecusuri, partenerul "frustrat" fiind, evident, partidul liberalilor. Din aceasta tabara s-au auzit cele mai multe voci critice la adresa modului de functionare al Ada, de aici s-au initiat cele mai multe contestatii pentru rolul jucat de fostul conducator al Pd-ului, actualul presedinte al Romaniei, d-l Traian Basescu, in functionarea executivului. Pnl-ul detine sefia administratiei prin presedintele sau, d-l Calin Popescu-Tariceanu, si este constient ca va suporta, inevitabil, efectele uzarii la guvernare. S-a observat, de altfel, ca ritmul de crestere al economiei a scazut, ca inflatia este tot mai dificil controlata, iar dezechilibrul bugetar a atins cote alarmante. Valul de greve, la care s-au adaugat consecintele calamitatilor naturale din acest an, a pus la grea incercare capacitatea guvernului de a gestiona afacerile. Pentru Pnl, situatia s-a tradus intr-o reducere drastica a impactului electoral, coborarea lui in orientarea optiunilor fiind cea mai rapida in interiorul trendului, el insusi descrescator al aliantei. Gafele si ezitarile premierului (in "joaca de-a demisia"), interventiile presedintelui (mereu cu un pas inaintea sefului executivului), lipsa de rezultate in batalia impotriva coruptiei etc. sunt numai unele din cauzele scaderii alarmante a popularitatii liberalilor.
Sa ne amintim ca, in momentul realizarii protocolului dintre cele doua partide, Pnl-ul era organizatia cea mai puternica, ponderea fiind de 2:1 in raport cu Pd-ul. Protocolul recunostea acest raport, Pnl-ul urmand sa desemneze candidatul aliantei la presedintie, iar Pd-ul sa nominalizeze viitorul prim-ministru. "Accidentul" d-lui Stolojan, prezidentiabilul desemnat de Ada si seful, din a
