- Politic - nr. 244 / 13 Decembrie, 2005 Desi maghiarii din Romania cer drepturi peste drepturi (de fapt, privilegii si superstandarde) _ luptand "la baioneta" pentru impunerea, prin santaj, a unei Legi a minoritatilor (cu prevederi nemaiintalnite in alte tari) - , un lucru este cert. Nu prea stim, nascandu-ne si traind in Ardeal, de vreun ungur care se numeste Popescu ori Ionescu. In schimb, in Ungaria, deznationalizarea romanilor este la ordinea zilei. Primul pas, facut demult, consta in schimbarea numelor romanilor cu cele avand sonoritati tipic unguresti. Iata cateva nume dintr-o "Lista a persoanelor propuse de Alianta Electorala" la niste alegeri pentru asa-zisa "Autoguvernare pe tara a Romanilor din Ungaria": Ion Tanaszi (Tanase, oare?), Ecaterina Szücs, Maria Draguy (Dragu?), Clara Kovacs (clar si limpede!), Gyula Klincse, Irina Kindle, Takasne Maria, Eva Ruja Bányai, Ion Greveletye, Elena Szilaghi etc. Cat despre numele liderilor, Asociatia Romana din Budapesta (ARB) are intre lectori pe Robert Berényi, Czabo Adam jr. Si Kovácsne Rojcsek Anna. La fel, Societatea Culturala a Romanilor din Budapesta este condusa de Maria Berényi si Ana Borbély, iar Asociatia pe tara a Romanilor din Ungaria (deci organizatia mama) e condusa de Andrei Kövesdi (!). Pana si tinerii romani (patru la numar) care urmau studii in Romania pe banii statului roman se numeau: Szolt Cserháti, Silvia Cordos, Jonet Cefan si Judith Cozma. Daca mai adaugam la toate acestea faptul ca, inca de anul trecut, multi romani au parasit sedintele ARB pentru ca ele se desfasurau exclusiv in limba maghiara (!) si nu abordau probleme ale romanilor, avem imaginea clara a situatiei (si viitorului) romanilor intr-o "tara a democratiei", cum se autodefinesc ungurii! Prin comparatie, isi poate imagina cineva sedinte interne ale UDMR (CRU sau CCU) in… limba romana, cand ei si la tribunale vorbesc limba ma