Mira Feticu, Povestea Penelopei, roman, prefaţă de Alex. Ştefănescu, Bucureşti, Ed. Vinea, 2005. 64 pag.
Într-un stil precipitat şi nervos, un fel de electrocardiogramă a unei inimi cuprinse de tahicardie, Mira Feticu descrie exasperarea unei femei din vremea noastră, insuficient iubită: ,Îmbrac şi dezbrac haine: deux-pičces-uri, rochii de seară lungi, care mângâie gleznele şi fâşâie când fac pasul, rochii de seară scurte, care dezbracă pulpele şi lasă la vedere fibra elastică, haine strânse în ani, elegante, ca să nu m-amestec cu lumea, să nu mă pierd, să nu se mototolească dezbrăcându-le, haine care nu mă mai bucură."
Cartea se citeşte cu pasiune (ca şi prefaţa, care este genială).
Rodica Grigore, Retorica măştilor în proza interbelică românească (Mateiu I. Caragiale, Urmuz, Max Blecher, George Mihail Zamfirescu, G. Călinescu), Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005. 400 pag.
Cartea reprezintă, probabil, lucrarea de doctorat a Rodicăi Grigore (lector la Universitatea din Sibiu) şi merită citită sau măcar păstrată în bibliotecă pentru a fi consultată ,la nevoie". Autoarea sistematizează numeroase informaţii şi regândeşte pe cont propriu subtile probleme de creaţie (nu numai ,retorica măştilor"), specifice prozei româneşti din perioada interbelică. O atenţie aparte merită comentariile consacrate operei lui M. Blecher, pe care nimeni n-a mai analizat-o în ultima vreme cu atâta seriozitate (cum şi merită).
Tot Rodica Grigore, în ipostaza de traducătoare în spaniolă, este cea care a publicat de curând, în prestigioasa revistă mexicană Critica (un fel de România literară a Mexicului!) o antologie de poezie românească, cuprinzând poeme de Ion Vinea, Emil Botta, Gellu Naum, Magda Isanos, Şt. Aug. Doinaş şi Nichita Stănescu. O autoare din Sibiu, de care a auzit puţină lume, face, în mod d
