S-a scris şi s-a vorbit mult despre dictatura pe care a instaurat-o Regele Fotbal în lumea sportului mondial, în ceea ce priveşte audienţa, despre "molima" care a cuprins de ani buni redacţiile de sport ale televiziunilor, radiourilor şi ziarelor. E deja retoric sã ne întrebãm de ce vedetele fotbalului românesc sau mondial sunt pe prima paginã dacã au strãnutat sau au tuşit puţin mai altfel decât de obicei, ori dacã un antrenor cu nume s-a încruntat prea tare. Nu mai vorbesc de o ceartã în familie sau un scandal cu iz monden. Dar…Sã începi jurnalul sportiv, la o oarecare televiziune ce se pretinde echilibratã şi decentã, cu o ştire despre un fotbalist, semivedetã doar prin fotbalul autohton, care s-a împiedicat pe scãri, fãrã sã pãţeascã nimic grav, când au trecut puţine ore de la calificarea naţionalei de handbal a României în semifinala Campionatului Mondial, e dincolo de orice limite. Textul cu audienţa dictatã de interesul publicului telespectator nu mai ţine în cazul acesta. E vorba despre altceva. De boala care s-a instalat bine de tot în mintea celor care dau tonul cântecelor destinate unui public receptiv la ce i se pune pe tavã. Ideea cu presa formatoare de opinie nu e un text ieftin. În cazul acesta, suntem martori la manifestarea unui simptom acut care macereazã bunul simţ al celor ce trimit informaţii spre lume şi deterioreazã tot mai mult gusturile şi dorinţele publicului. Ei sunt adevãraţii vinovaţi, iar text ieftin devine sloganul ce vobeşte despre "asta cer telespectatorii, cititorii". Asta cer pentru cã asta au fost învãţaţi sã primescã. Cu încãpãţânare. Iar cale de întoarcere nu cred sã mai existe.

de Florin Marcel

S-a scris şi s-a vorbit mult despre dictatura pe care a instaurat-o Regele Fotbal în lumea sportului mondial, în ceea ce priveşte audienţa, despre "molima" care a cuprins de ani buni redacţiile de sport ale televiziunilor,