Mi se pare prematur de a juca totul pe cartea Basescu, un fel de "nemuritorul Gambetta", si pe ingineriile genetico-politice ale dlui Stoica, devenit un fel de Miciurin al esichierului ideologic romanesc. Dl Traian Basescu este genul de om ce imparte nemilos asistenta in doua: pro (Base) sau contra (Marinelu’). Personalitatea Domniei-sale lasa putin loc nuantelor intermediare. De aceea, despre dl Basescu nu se (prea) pot scrie analize, ci doar articole cvasihagiografice ori pamflete inutile. Evident, incapacitatea analitica semnalata nu e vina exclusiva a materiei prime ce face obiectul comentariilor.

Pe la mijlocul anilor ’80 circula o informatie a carei autenticitate a fost si ramane greu de verificat. Enervat sa-i vada pe unii neapreciind "la justa valoare" contributia sa la "fericirea definitiva a romanilor", Nicolae Ceausescu ar fi spus despre el insusi ca e o minune pe care poporul roman nu o merita, un om ce se naste doar o data la 500 de ani. Alti purtatori ai informatiei cu pricina sustineau ca nu Dansul, ci Dansa afirmase despre Dansul ca era o asemenea raritate. Tot aia.

Unul din cei mai dotati jurnalisti romani considera ca dl Basescu este "instalatorul roman", persoana cu vocatia providentiala de a repara definitiv sistemul ticalosit, dar "asa cum francezii se tem de «instalatorul polonez», sistemul oligarhic romanesc are motive sa fie deranjat de aparitia acestui soi de presedinte". Autorul enuntului de mai sus pare sa uite ca dl Basescu este oficialul cu cei mai multi ani de prestatie in mai toate cabinetele post decembriste sub care s-a nascut, dezvoltat si consolidat sistemul oligarhic romanesc; de la tichie la primarie.

Asadar, am avea inca o data omul potrivit la poporul nepotrivit. Pentru ca mesajul respectiv sa nu fie obliterat de nici o balbaiala epistemologica, hagiograful dlui Basescu scrie o alta "laudatio" intit