In alta tara ar fi fost pastrate cu sfintenie, devenind loc de pelerinaj si de mandrie nationala. La noi, vestigiile antice urmeaza, de doua mii de ani, acelasi destin: cariere de piatra pentru In alta tara ar fi fost pastrate cu sfintenie, devenind loc de pelerinaj si de mandrie nationala. La noi, vestigiile antice urmeaza, de doua mii de ani, acelasi destin: cariere de piatra pentru gospodarii. Si loc de pascut animalele. Si groapa de gunoi. Cine apuca din Galati drumul Tecuciului are de urcat dealul de la Tirighina-Barbosi. Privirea este de obicei atrasa de partea dreapta, coplesita de giganticul istoriei moderne a locurilor: combinatul siderurgic Mittal Steel. Pe stanga, cateva ruine de beton, imbratisate. Mormane de moloz si gunoaie alaturi de care, din primavara pana toamna tarziu, pasc oi si vaci, nestingherite nici macar de aerul golit de oxigen, umplut cu miros de cocs. Toate ascund ce a mai ramas din istoria de peste doua mii de ani a locurilor: Castrul Roman de la Barbosi. Asezare despre care majoritatea localnicilor cred ca nici macar nu a existat, numele fiind doar o porecla.
Paragina istorica
In secolul al XIX-lea, cercetatorii gaseau la poalele dealului Tirighina un depozit de argila nisipoasa fosilifera, o formatiune de origine lacustra bogata in cochilii de moluste. Atunci au iesit la iveala 12 specii noi, intreaga zona fiind declarata monument al naturii. Pe langa castrul roman din varful dealului, asezat in locul unei fortarete geto-dacice, in zona au mai fost ridicate in urma cu doua mii de ani un castellum de pamant, doua necropole romane si trei depozite de amfore. Perioada comunista a adus locului o carciuma si un motel la care se puteau inchiria si camere cu ora. Daca pana in 1989 asezarea era in proprietatea Primariei Galati, imediat dupa 1990 totul intra in administratia unei firme particulare. In cativa ani, locul ia chipul
