Rusia a inceput sa-si puna in practica unul dintre ultimele argumente grele de politica externa, dependenta energetica. Dupa un veritabil razboi al declaratiilor, desfasurat mai ales intre Moscova si Kiev, administratia ruseasca si-a anuntat decizia de a mari considerabil pretul de vanzare a gazelor catre Ucraina, Georgia si Moldova.
Rusia incearca astfel sa opreasca orientarea, din ce in ce mai ferma, a acestor tari catre structurile politice si economice vestice, incercand astfel sa salveze CSI. Gazprom a anuntat ca, incepand din 2006, va livra Moldovei gaze naturale la pretul mediu european, aproximativ 200 de dolari pentru mia de metri cubi. Moldova platea pana acum un pret de 80 de dolari.
Desi oficialii de la Chisinau, in special premierul Tarlev, incearca sa fie optimisti cu privire la atingerea obiectivului de mentinere a preturilor la nivelul actual, o decizie finala nu va fi luata de catre Rusia decat dupa ce aceasta va inainta Moldovei o adevarata lista de pretentii politice.
Atitudinea Chisinaului in problema transnistreana, in sensul renuntarii la cererea de retragere a trupelor rusesti din zona, va fi esentiala. In ceea ce priveste Ucraina, presedintele Gazprom, Aleksei Miller, a anuntat ca, de la 1 ianuarie 2006, in lipsa unui contract, Rusia nu va mai livra gaze Ucrainei.
Cresterea de pret este impresionanta, de la 50 de dolari pe mia de metri cubi la 220-230 de dolari. In incercarea de a evita o adevarata criza financiara, Ucraina a inceput sa-si modifice pozitia intr-o serie de probleme strategice pentru Rusia.
Recent, intr-o declaratie comuna, presedintii Putin si Iuscenko au anuntat ca cele doua tari vor colabora in rezolvarea problemei transnistrene, prin acordarea unui statut special acestei regiuni.
Pentru a salva aparentele, administratia presedintelui Putin a lansat in pre
