ISJ si-a prezentat ieri bilantul pe anul 2005. Printre bilele negre, sefa ISJ a mentionat si influenta politicului asupra scolii la sate. Inspectorii scolari si-au facut ieri bilantul. Acestia au intocmit o "retrospectiva 2005", care cuprinde atit lucrurile bune cu care se lauda Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ), cit si neajunsurile institutiei. "Crearea unor noi organisme, pe linga ISJ, cu rol consultativ, este unul dintre proiectele la care tinem cel mai mult", a spus ieri Camelia Gavrila, sefa ISJ, referindu-se la infiintarea Senatului Invatamintului Preuniversitar, al Consiliului Consultativ al tinerilor profesori si la Consiliul Directorilor. "In 2005, Casa Corpului Didactic (CCD) nu a mai fost un apendice al ISJ, ca in ceilalti ani, ci o institutie conexa", a specificat Marieta Lesovici, directoarea CCD, un alt punct forte al ISJ. Inspectorii scolari se mai lauda si cu faptul ca, din acest an, scolile au mai multi psihologi. "Sintem pe locul al doilea dupa Bucuresti ca numar de cabinete psihopedagogice. Avem 48 de centre si 52 de psihologi", a declarat Nelu Tudorache, inspectorul general adjunct. Refacerea mai multor scoli din mediul rural si obtinerea a 1,8 miliarde lei pentru continuarea lucrarilor de reparatii la Palatul Copiilor sint alte puncte tari enumerate ieri de conducerea ISJ. Ca la orice bilant, inspectorii scolari au recunoscut si disfunctiile pe care le-a avut ISJ in acest an, de cind la conducerea institutiei se afla Camelia Gavrila. "Avem inca o finantare sumara a scolilor, o fluctuatie a cadrelor didactice titulare, in special in mediul rural, pe care o controlam greu. Pregatirea elevilor este in continuare inegala, in functie de calitatea cadrului didactic, iar comunicarea cu diferite institutii reprezinta inca un punct slab. De asemenea, as puncta ca disfunctie si influenta pe care o reprezinta politicul in comunitatile rurale", a enumerat