Cand democratii s-au trezit sa ia pozitie impotriva prevederilor din Statutul minoritatilor nationale, era deja tardiv. Degeaba a spus Emil Boc de la Cluj ca Romania nu e laborator de teste pentru Cand democratii s-au trezit sa ia pozitie impotriva prevederilor din Statutul minoritatilor nationale, era deja tardiv. Degeaba a spus Emil Boc de la Cluj ca Romania nu e laborator de teste pentru crearea de noi standarde europene in domeniu, pentru ca in Parlamentul European de la Strasbourg deja se stabilise ca problematica legata de drepturile minoritatilor nationale va fi trecuta, printr-un amendament, in forma finala a raportului Moscovici. Dintr-o data s-a ajuns la o noua conditie privind integrarea, de data asta, pe o tema pe care Romania o considera rezolvata, ba chiar afirma ca legislatia privind minoritatile este un model pentru altii. Putem insa sa ne consideram fericiti, pentru ca, in raportul Moscovici, europarlamentarii au respins formula initiala, izvorata direct din lobby-ul unguresc - autoguvernare - si au adoptat amendamentul de compromis al baronesei Nicholson - autonomie culturala. In parlamentul de la Bucuresti, unde legea Statutului este in plina dezbatere, UDMR va beneficia de un argument puternic in sustinerea celor mai delicate puncte ale proiectului, cele privind infiintarea Consiliilor Autonomiei Culturale cu drept de veto asupra deciziilor celorlalte institutii ale statului din sfera culturii si invatamantului in limbile minoritatilor. Partidele de la Bucuresti se confrunta direct cu o noua realitate. Politica de acasa nu se mai face numai pe malul Dambovitei, la o ciorba de burta, ci, daca vrei sa ai succes, trebuie sa-ti impui proiectele politice la Bruxelles si Strasbourg, sa-ti castigi acolo prieteni si respect. Cei 35 de euroobservatori romani, care se transforma in europarlamentari get-beget la momentul aderarii, reprezinta o forta prin nu