Mai intai sa vedem faptele, apoi cum sunt ele denaturate. Apoi cum sunt exploatate politic, ca sa iasa “un ce profit”. Indignarea nu ne prea ajuta, resemnarea nici atat, intelegerea da. Descifrarea. Randul viitor am putea fi imuni, sau macar sa facem o forma mai usoara. In definitiv, dincolo de pojarul care tine prima pagina, vorbim de o boala a copilariei democratiei. Din pacate, o sa ne ramina niste urme pe obraz. Dar sa incepem cu faptele. Epidemia de rujeola din acest an era previzibila din 2001, cand un studiu european a aratat ca in Romania se raporteaza ca pe timpul lui Ceausescu. In scripte fusesera vaccinati mai toti copiii expusi, dar in realitate erau imunizati vreo 60%. Greutatile intampinate in zonele de saracie lucie si in special in comunitatile de romi au facut ca sa nu se respecte protocoalele de imunizare, ori in multe situatii vaccinarile nu s-au facut deloc. “M-a chemat la vaccinare, dar nu m-am dus pentru ca am auzit ca au murit copii din cauza vaccinului. Alte mame n-au auzit deloc si nu s-au dus.” Iata o declaratie care a facut ocolul presei. Atunci s-a vazut ca multe mame “stramtorate financiar”, ca sa ma exprim politic corect, nu au medic de familie si ca unele n-au nici buletin, oficial nu exista. De asemenea, unii copii erau nedeclarati, iar altii abandonati. A rezultat un potential exploziv, din acumulari succesive, care a detonat, ca o “bomba murdara”, in 2005. Rezultatul: peste 3.500 de cazuri de pojar, din care zece mortale. Opozitia a prins ocazia din zbor. PSD si PRM au sarit la beregata noului ministru al Sanatatii, cerandu-i imperativ demisia. Mai ales ca era expus: Eugen Nicolaescu nu e medic, ci economist si, deci, cu atat e mai usor sa convingi opinia publica ca el e de vina, de unde sa stie de epidemie? PSD lasa de inteles ca Nicolaescu e incapabil sa asigure gestionarea curenta, darmite reforma sistemului. S-a mai adaugat un el