Personalitatile prezente sâmbata la conferinta sustinuta pe tema evolutiei fenomenului de coruptie n-au prea putut cadea de acord in privinta modalitatilor de combatere a acesteia. In timp ce Victor Alistar, directorul Transparency International, si-a exprimat parerea ca modificarile legislative nu vor aduce prea multe beneficii, având in vedere ca vor schimba modul de lucru al infractorului, judecatorul neavând cum sa acopere „toata plaja“, procurorul-sef al Departamentului National Anticoruptie, Daniel Morar, a afirmat ca ar trebui modificata legislatia pentru ca specialistii institutiei pe care o conduce sunt sufocati de rapoartele intocmite de institutiile cu atributii in lupta impotriva coruptiei. Apreciind ca multitudinea institutiilor implicate in prevenirea si combaterea faptelor de coruptie a dus la o diluare a responsabilitatii, Victor Alistar a declarat ca, in ceea ce priveste combaterea si sanctionarea faptelor de coruptie, este „delicat sa faci probatoriul si deosebit de greu de demonstrat“. Anchete de luni de zile considerate sesizari Pe de alta parte, procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a propus ca procurorii sa poata dispune ca institutiile cu atributii in lupta anticoruptie sa intocmeasca rapoartele de constatare tehnico-stiintifica intrucât anchetatorul este cel care ghideaza mersul unei investigatii si pune intrebari. „Desi exista foarte multe institutii angrenate in lupta impotriva coruptiei cu atributii de prevenire, disconfortul unui procuror este legat de faptul ca actele acestor institutii nu pot fi folosite ca mijloace de proba intr-un proces penal“, a sustinut Morar, precizând ca majoritatea institutiilor care lupta impotriva coruptiei „intocmesc niste acte care servesc doar ca sesizare a procurorului si ca punct de plecare a unui proces penal“. „Este foarte greu pentru procurorul care ancheteaza sau pentru politistul care are atributii p