Daca in urma cu cateva zile aderarea Romaniei la UE, in 2007, era pusa sub semnul intrebarii din cauza neintelegerilor in cazul bugetului comunitar, acordul asupra perspectivelor financiare pentru perioada 2007-2013 are darul de a mai relaxa autoritatile de la Bucuresti. Desi a obtinut mai putin decat se astepta in urma propunerii luxemburgheze, Romania nu a fost scoasa din calculele finantistilor europeni. Propunerea britanica de buget, acceptata de membrii Consiliului European, presupune o crestere a plafonului de fonduri de coeziune alocate Romaniei, de la 3,66 la suta la aproape 3,79 la suta din cheltuieli, reprezentand - conform calculelor preliminare - un supliment financiar de circa 446 milioane euro. Sume mai mari au fost alocate Romaniei, Bulgariei si noilor zece tari membre si pentru programele de dezvoltare rurala, fondurile suplimentare alocate acestui domeniu cifrandu-se la 0,97 miliarde euro. In documentul aprobat in reuniunea de la Bruxelles se mentioneaza ca Romania va primi, in perioada 2010-2013, 18,3 miliarde euro din partea Uniunii Europene, la care se adauga cele 10,8 miliarde euro deja aprobate pentru intervalul 2007-2009. Fondurile vor fi insa acordate pe baza unor proiecte viabile de modernizare a societatii, ceea ce presupune ca Romania va trebui sa elaboreze astfel de programe prin care sa cheltuie anual 3,6 miliarde euro, in perioada 2007-2009, si aproape 4,6 miliarde euro, in intervalul 2010-2013.
Formula de consens privind bugetul UE, rezultata dupa negocierile derulate la reuniunea Consiliului European, permite Romaniei sa beneficieze de fonduri consistente pentru reducerea decalajelor fata de tarile vest-europene, sunt de parere oficialii romani. "Din punctul nostru de vedere, s-a obtinut ceea ce ne interesa in mod major: un compromis realizat la nivelul donatorilor, in primul rand, care au stiut sa cedeze in favoarea sansei major
