La recentele dezbateri ale summitului UE asupra bugetului pentru perioada 2007-2013, asa-numita ,politica agricola comuna" (PAC), prin care se acorda subventii produselor agrare ale tarilor membre, a La recentele dezbateri ale summitului UE asupra bugetului pentru perioada 2007-2013, asa-numita ,politica agricola comuna" (PAC), prin care se acorda subventii produselor agrare ale tarilor membre, a constituit un adevarat mar al discordiei. Nu este, de fapt, o noutate, unii membri ai UE considera aceasta politica ca numarandu-se printre marile succese ale Uniunii, in vreme ce pentru altii reprezinta o scandaloasa risipa de bani. La summit s-au infruntat doua puncte de vedere, Franta, unul din principalii beneficiari ai PAC, sustinand necesitatea mentinerii actualului nivel al subventiilor si pledand, in schimb, pentru reducerea rabatului la buget acordat Marii Britanii, aceasta din urma conditionand insa orice diminuare a rabatului de reducerea subventiilor.

Ce este politica agricola comuna?

Agricultura a fost unul din domeniile principale ale colaborarii dintre tarile membre inca de la crearea Comunitatii Europene. La tratativele pentru infiintarea Pietei Comune, Franta a insistat asupra unui sistem al subventiilor pentru produsele agrare, ca pret pentru acceptarea liberului schimb in domeniul produselor industriale. Politica agricola comuna a inceput sa opereze din 1962, cand organismele comunitare au inceput sa achizitioneze productiile agrare atunci cand preturile pe piata au scazut sub un anumit nivel. Aceasta a contribuit la reducerea importurilor de produse agricole, dar in scurta vreme a dus la o veritabila supraproductie, dand nastere la imense rezerve de asemenea produse. Comunitatea a impus, de asemenea, tarife la importuri si a subventionat exporturile agricole. Aceste masuri au fost daunatoare pentru fermierii straini, facand ca preturile pro