Romanul nu uita ca e sarbatoare si alearga de zor prin magazine pentru a-si umple in ziua de Craciun masa cu bucate cat mai alese. Cei mici, nerabdatori, stiu ca Mosul le va aseza sub brad daruri cat Romanul nu uita ca e sarbatoare si alearga de zor prin magazine pentru a-si umple in ziua de Craciun masa cu bucate cat mai alese. Cei mici, nerabdatori, stiu ca Mosul le va aseza sub brad daruri cat mai multe. La sate e zarva mare. Taiatul porcului nu mai lasa timp pentru nimic. Va reamintim cateva dintre obiceiurile mostenite din batrani, ramase vii si astazi, diferind insa de la o zona la alta a tarii.

Pomana porcului

A doua zi dupa traditia Ignatului, gospodarii transeaza carnea porcului sa ajunga pana-n postul Pastelui. Daca gospodarul a avut un "Ghita" dolofan, de peste 150 kg, stapana casei este ajutata la topitul grasimii si sortatul carnii pentru pachete sau rezerva din borcane si de fata cea mare. Daca in acea gospodarie sunt doar flacai, aceasta sarcina revine unei rude de parte femeiasca apropiate. Pentru rudele care nu au fost la taiatul porcului se continua si a doua zi "pomana porcului". Se face mamaliga si intr-un tuci mare se pregateste tochitura pentru oaspeti. Nu lipseste carafa cu "capsunica" in Ialomita, Arges (aici, tuica argeseana este la concurenta cu apreciatul vin de "capsunica") si Dambovita. Din untura porcului, gospodina are grija sa pastreze o cantitate pentru leacuri, ce se pregatesc in amestec cu plante si alcool, cat sa-i ajunga pana anul viitor. Se spune ca, daca n-a fost taiat de Craciun, porcul nu se mai ingrasa. Sunt si exceptii; in unele zone din nordul tarii, porcul se taie in ziua de Craciun. Atunci, stapana casei pregateste pentru oaspeti "pomana porcului" din carne macra, multa ceapa si slanina.

Impodobirea bradului

Cine vrea sa aiba noroc pana la Craciunul urmator isi procura bradul si coronita de b