Filippos Filippou s-a născut în 1948 în insula Kerkyra şi a lucrat, din 1968 până în 1982, cu întreruperi, ca mecanic pe cargoboturi, experienţă pe care o va fructifica în creaţia sa (două proze dedicate oamenilor mării, un studiu închinat lui Nikos Kavvadias, rebelul poet-marinar al literelor greceşti). În prezent trăieşte la Atena şi se ocupă cu publicistica. Şase din cele 11 titluri publicate sunt romane. Între ele, o carte singulară, greu de clasificat (operă biografică, roman), Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis, apărută la editura ateniană Patakis în 2003 -anul când Grecia întreagă şi kavafişti din toată lumea se întreceau în apariţii menite să marcheze 140 de ani de la naşterea şi 70 de ani de la moartea enigmaticului Alexandrin. Luând ca model, aşa cum mărturiseşte într-o notă de la sfârşitul volumului, câteva creaţii importante ale genului (Ultimele zile ale lui Immanuel Kant de Thomas de Quincey, Ultimele trei zile ale lui Fernando Pessoa - Un delir de Antonio Tabucchi sau Ultimele zile ale lui Baudelaire de Bernard-Henri Lévy), autorul descrie, prin intermediul unei naraţii la persoana întâi a futuristului italian Filippo Tommaso Marinetti(1876-1944), drumul spre moarte al celui mai cunoscut poet grec al secolului 20. La căpătâiul muribundului se perindă celebrităţi din lumea literelor - scriitori greci (Nikos Kazantzakis, Stratis Tsirkas) şi străini (E. M. Forster, Giuseppe Ungaretti)-şi a artelor (actriţele Marika Kotopouli şi Kyveli, dansatoarea spaniolă Aurea). La discuţiile despre artă şi menirea ei ce se încing între vizitatori, Kavafis, care-şi pierduse ,darul pe care i-l hărăziseră zeii, Cuvântul", participă aşternând întrebări sau răspunsuri pe bileţele.
Marţi, 25 aprilie 1933
Marţi, 25 aprilie, după-amiază, l-am vizitat pe Kavafis pentru prima oară după internarea lui în salonul de bolnavi al S
