Apropierea sărbătorilor ne găseşte de fiecare dată foarte ocupaţi. Avem de făcut cumpărături, de aranjat casa, de stabilit meniul, de rezolvat ultimele amănunte legate de petrecerea cât mai agreabilă a zilelor de sărbătoare. |n agitaţia acestor zile, inconştient sau cu bună ştiinţă, avem grijă să evităm acele lucruri care de milenii au marcat sărbătorile românilor. Nu se ştie exact cum au apărut superstiţiile, se ştie doar că au fost perpetuate, în timp ajungând să aibă caracter de "lege populară", atenţionând, punând interdicţii sau din contră îndemnând la anumite acţiuni.

Dacă vrem să ne ferim de ghinion, sub nici o formă să nu purtăm pantofi noi de Crăciun. Crenguţele de vâsc puse pe masa de Crăciun sunt aducătoare de noroc, iar merele mâncate în această seară de ajun au darul de a ne menţine sănătoşi tot anul următor. Se mai spune că trebuie să evităm în aceste zile persoanele blonde sau roşcate, care aduc ghinion. |n schimb e de dorit să avem la masă oaspeţi bruneţi. |ntre Crăciun şi Anul Nou nu avem voie să spălăm haine sau să tricotăm pentru că întoarcem vremurile împotriva noastră. Toate astea nu au nici o influenţă asupra celor născuţi în perioada Crăciunului sau a Anului Nou, pentru că aceştia sunt oameni norocoşi din naştere.

Vâsc cu noroc şi sărut

Acum vâscul se ia de pe masă şi se atârnă de tocul uşii sau de lustră. Sărutul sub el este obligatoriu pentru că aduce pace şi linişte în casă. Trebuie să avem grijă ce obiect avem în mână de Anul Nou, la 12 noaptea sau cel pe care punem mâna imediat dupa ora 12 pentru că acesta va fi cel mai important plan al vieţii în anul care vine. Dacă ţinem bani, vom avea tot anul, dacă ţinem paharul va fi un an vesel. Trebuie să avem grijă ce dorinţă ne punem în noaptea de Revelion, pentru că are toate şansele să se îndeplinească. Ca să ne ferim de ghinion trebuie să avem grijă să nu întoarcem fila ca