In cei trei ani care au trecut de la infiintare, prin unificarea Inspectoratului Marinei Civile cu Registrul Naval Roman, Autoritatea Navala Romana a dovedit ca se afla in plin proces de maturizare. Argumentele care au transformat-o intr-o institutie viabila, a carei activitate si nivel al serviciilor intruneste cerintele standardelor de calitate, sunt intarite prin participarea la cele doua programe de twinning derulate cu Administratia Maritima Suedeza sau administratiile maritime din Franta si Germania. Aceste programe au avut ca principale obiective cresterea gradului de siguranta maritima a navelor sub pavilion romanesc si a celui de siguranta maritima in porturile autohtone. In cadrul Conferintei de la Helsinki a tarilor membre Paris MoU au fost analizate performantele Romaniei (respectiv ANR) si s-a hotarat in unanimitate acceptarea tarii noastre ca stat membru cooperator in cadrul Paris MoU. Aceasta structura presupune standarde ridicate privind inspectiile PSC ale navelor sub pavilion strain care intra in porturile romanesti, precum si ridicarea standardelor la navele sub pavilion roman. Flota romana numara in prezent 12 nave, deoarece de la inceputul anului si pana in prezent sapte ambarcatiuni au pierdut dreptul de a arbora pavilionul romanesc din diferite motive (la cererea armatorilor sau pentru ca se aflau sub standard). De remarcat este evolutia descendenta a numarului de nave, la inceputul anului, flota noastra numarand 19 nave. De o importanta deosebita, este ralierea la normele impuse de Uniunea Europeana, un prim pas fiind realizat dupa concluziile raportului de tara conceput de Ollie Rehn. Dupa declaratia directorului general Paul Branza "cu mici exceptii, conditiile de aderare la UE au fost intrunite". Exceptiile se refera la faptul ca o parte a inspectorilor aveau activitati la societati concurente ANR-ului, intrand astfel in conflict de interes