In timpul guvernarii pesediste sapa de lemn si-a depasit cu mult conditia de simpla unealta. Trecand rapid peste perioada gradinaritului, cand, conform graficelor efectuate de guvernanti, o floare era repartizata la doi gradinari, sapa de lemn a capatat in timpul democratiei noastre originale noi sensuri si simboluri. In conditiile in care cosul zilnic, invocat, la acea vreme, de domnul Vacaroiu, fost premier, capatase dimensiuni ridicole, capacitatea sa fiind de o paine pe zi, sapa de lemn a devenit oglinda nivelului nostru de trai. Inca de atunci, cu generozitate, guvernantii au repartizat pe gratis cate o sapa de lemn pe cap de locuitor. Chiar si sugarii, in loc de lapte, au primit, prin maternitati, cate o scula de acest gen. Fiecare crestere a dolarului era masurata in sape de lemn, stiuta fiind valoarea de-a dreptul ridicola a leului. O vreme, mai-marii bancilor au insistat ca moneda noastra nationala sa fie sapa de lemn. Pusa in practica, masura ar fi contribuit la starpirea valutistilor, pentru ca - nu-i asa? - le-ar fi fost mult mai incomod sa schimbe la negru sape de lemn pe dolari. Din pacate, in ciuda masurilor preconizate de economisti, am asistat neputinciosi la o veritabila inflatie de sape de lemn. Asa se face ca, in ultima vreme, o tesla a ajuns sa valoreze cat o duzina de sape de lemn. De dimensiuni mai reduse, mai comoda si mai usor de manevrat, tesla poate fi folosita cu succes de cei care vor sa-si faca autocritica intr-o maniera inedita. Ceea ce nu inseamna ca tuturor celor care apeleaza la o astfel de masura le vine mintea la cap. Unii au ajuns dependenti de sapa de lemn, dovada ca, in caz de anticipate, vor sa-i voteze din nou pe cei care au ridicat-o pe cele mai inalte culmi de civilizatie si progres. Culmea este ca vechii emanati intentionau sa ne bage in ordine in Europa, adica fiecare sa se deplaseze cu sapa lui de lemn. Poate chiar in sir