Semnarea acordului pe baza caruia americanii isi pot infiinta baze militare in Romania a fost evenimentul cel mai bogat in implicatii al anului.

Dupa o lunga asteptare, romanii pot zice ca "au venit americanii". Nu fara strambaturile Moscovei. Crenelurile americane s-au apropiat cam mult de Marea Neagra, tratata de flota fostei Urss drept lac rusesc. Bazele americane ridica probleme de securitate cum n-au mai vazut romanii de pe vremea cand sovieticii isi faceau baze cu de-a sila in Romania. Serviciile Secrete, imbatranite in rele, trebuie sa uite cei sapte ani de-acasa, din sediul Kgb-ului, si sa intinereasca. Nu par decise sa o faca, tinand cont de indarjirea cu care apara arhivele fostei Securitati, insa noua comunitate de informatii pare sa creeze cadrul institutional pentru un flux de informatii mai fluent.

Infiintarea comunitatii de informatii, alt eveniment important al anului, a fost precedata de criza ostaticilor. Trei ziaristi si calauza romano-americano-irakiana au fost rapiti de niste amatori irakieni de senzatii tari. Timp de doua luni, Serviciile Secrete romanesti au colaborat pentru a rezolva o situatie care putea duce la decapitarea ziaristilor. Hotaratoare, se zice, a fost cooperarea Serviciilor interne si externe de informatii. Eroii principali ai crizei sunt arabi naturalizati in Romania inca de pe vremea lui Ceausescu si, normal, arhiva fostei Securitati care continea destule date pentru a reconstitui filiera rapirii. Eliberarea ziaristilor a fost un succes pentru Basescu. Serviciile Secrete au fost mangaiate pe cap de presedinte personal. Cand s-a pus problema restructurarii lor, alt eveniment de seama, singurele capete cazute in praful Cotrocenilor au fost ale sefului si adjunctului Serviciului de transmisiuni speciale. Sa fi fost in legatura cu telefonul dat de Tariceanu procurorului general sa se intereseze de soarta prietenul