Anul 2005 a inceput cu reforma fiscala, a continuat cu intrarea in piata a leului nou, a marcat intarirea monedei nationale in fata marilor valute si s-a incheiat, spectaculos, cu cea mai buna afacere facuta vreodata de autoritatile de la Bucuresti: vanzarea, pe bani grei a BCR.
Cota unica, leul nou introdus fara spasme, aprecierea lui si preluarea celei mai banci romanesti fara umbra unei indoieli privind spaga, sunt puncte maxime in orice clasament al evolutiei economice a tarii noastre in ultimii 16 ani. 2005 este primul an in care in Romania a functionat economia de piata, fapt demonstrat atat de amploarea investitiilor straine, cat si de inflamarea consumului.
Tot in 2005 am trait balbaielile in jurul diverselor variante ale Codului Fiscal, care a intrat in vigoare fara a sustine cota unica, riscand sa arunce reforma fiscala in derizoriu. Ministerul Finantelor a gestionat ezitant chestiunea Codului Fiscal, aruncand in ceata mediul de afaceri, care vrea sa stie din timp ce biruri va plati.
Vom intra in anul 2006 cu un Cod Fiscal provizoriu si cu promisiunea ca acesta va fi schimbat si se va aplica dupa sase luni. Am vestejit, in conditii stanjenitoare, acordul cu Fondul Monetar International (FMI). Poate nerealizarea anului a fost mentinerea inflatiei la o temperatura inalta, mult peste diversele estimari ale autoritatilor. Inflatia inalta inseamna preturi mari, credite scumpe si are ca efect scaderea puterii de cumparare. Preluarea BCR ramane afacerea anului, secondata de transformarea Rompetrol in multinationala cu posesiuni europene. Ambele afaceri demonstreaza ca Romania va intra in UE la timp si arata o schimbare de mentalitate fata de tara noastra. 2005 a fost un an bun pentru piata de capital, desi doar doua companii au reusit sa se finanteze prin oferte publice. Bursa, preluata gratis de brokeri in acest an, a fuzionat cu Rasdaq,
