"Iata-l insa pe domnul premier decizand infiintarea unui Institut de Investigare a Crimelor Comunismului. De ce si-a asumat acest risc premierul Calin Popescu Tariceanu? Pentru a-i administra o noua lovitura pe sub centura lui Traian Basescu. Ezitarea presedintelui de a da curs solicitarilor de a se manifesta violent anticomunist i-a adus reprosuri dinspre o minoritate a intelectualitatii actuale, o minoritate insa extrem de activa. Infiintand Institutul, Calin Popescu Tariceanu incearca sa atraga de partea sa aceasta minoritate (rasplatind-o cu functii in structura Institutului) si prin ea, o parte a electoratului CDR-ist" In sedinta sa din 21 decembrie 1989, zi de taiere a porcului pentru romanii de la tara si de luare cu asalt a supermarketurilor pentru verii de la oras, Guvernul a hotarat infiintarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania.

Din decembrie 1989 si pana acum, comunismul romanesc a facut obiectul a numeroase studii si articole. Nume de prestigiu - de la Vladimir Tismaneanu pana la Lavinia Betea - au realizat sinteze fie asupra intregii perioade a comunismului romanesc, fie asupra unor episoade sau personalitati ale acestuia, au rascolit prin arhive si au descoperit documente edificatoare. Succesul unor astfel de intreprinderi a stat in detasarea asumata. Prin aceasta, depasindu-se anticomunismul isteric din primii ani postdecembristi, s-a dat comunismului o puternica lovitura.

Comunismul, ca si fascismul de altfel nu vor mai putea fi repetabile si daca le deslusim mecanismele de esenta, le descoperim radacinile in realitatea complexa si contradictorie, le evidentiem siretlicurile cu care au cucerit totusi mase de oameni. Cu atat mai mult, comunismul autohton trebuie studiat in continuare cu instrumentele stiintificului cu cat Romania de azi se afla la 16 ani departare de finele epocii lui Ceausescu si la peste