Peste exact un an, Romania va fi, cel mai probabil, acceptata in Uniunea Europeana. Tara noastra va trebui sa-si sincronizeze politicile economice si, implicit, pe cele agricole la norme acceptate in UE. In Transilvania si Banat, prin natura formelor de relief si a politicii agricole duse de autoritatile comuniste, s-a dezvoltat o agricultura de subzistenta, in care oamenii muncesc pamantul doar pentru a trai de pe o zi pe alta. Potrivit statisticilor, in aceasta activitate este implicata, intr-un fel sau altul, aproximativ 40 la suta din populatia judetelor respective. O parte dintre agricultori se gandesc deja sa renunte la aceasta activitate, in conditiile in care UE nu va sustine gospodariile de subzistenta in forma in care se afla in prezent. "Deja am gasit un alt serviciu in Alba Iulia. Castig putin, dar nu mai pot trai din cele doua hectare si jumatate. Oricum, am inteles ca nu vom putea vinde ceea ce producem", a declarat Constantin Oarga, locuitor al unui sat din Alba, tata a trei copii de varste scolare. Despre Uniunea Europeana si ce-i asteapta dupa aderare, oamenii stiu prea putine. De vina sunt, in mare masura, functionarii din cadrul directiilor agricole, agentiilor guvernamentale si ministerelor, platiti din bani publici tocmai pentru a transmite informatia respectiva. Pe de alta parte, si taranii sunt, la randul lor, reticenti. De altfel, in Transilvania si Banat, numarul asociatiilor care ar conferi o putere mai mare producatorilor agricoli este nesemnificativ. "Este greu de lucrat cu mentalitatea lor formata in timpul regimului comunist. Este foarte greu, pentru ca totdeauna cand le spui despre asociere, despre lucrul in comun, fac asocierea cu vechile CAP-uri, cu faptul ca in timpul comunismului li s-a luat tot si nu au primit aproape nimic. Pentru ei asociere a insemnat CAP-ul, iar din cauza asta este greu sa ii convingi ca se poate porni pe al