În aceeaşi cronică, în a doua parte a secolului al şaptesprezecelea, Stolnicul Cantacuzino, ocupându-se de acţiunile împăratului Traian Ulpie, scrie:

*

,... De acolo apoi sculându-se Traian, iară cu mare putere, către părţile Răsăritului s-au dus, precum puţin mai sus am semnat, unde şi pre armeni şi pre parţi până la Arvile au supus. De acolo, iarăşi câtvaşi trecând, iarăşi gătindu-se bine de oştire, au mers către Asiria, împotriva ovreilor, carii rădicase cap împotriva romanilor ce să afla în Eghipet, la Chiriiani, care zic că au fost ucis ovreii până la 40.000 de oameni, şi nu numai atât au făcut, ci şi carnea ucişilor au mâncat şi cu sângele lor pe obraz s-au uns. Această dară crudă şi vrăjmaşă obrăznicie şi cutezare a ovreilor ca să potolească acea răzmeriţă şi să-i pedepsească.

Miră-să însă mulţi acea sculare a ovreilor şi grozăvie ce făcuse romanilor (...) Că iată, de la Tit-Vespasian, dintr-al doilea an al împărăţiei lui până la al optsprezece, adecă a lui Traian ce era atunci, numai ce trecuse ani 34, şi nu să domiriia nici şi-aducea aminte ce păţise; că atuncea ei iar sculându-se şi rădicând cap, au mers asupra lor acel împărat Tit, fiind de la Hristos ani 72 şi, ocolind Ierusalimul şi cetatea, o au fărâmat, şi biserica cea mare ce avea atuncea ovreii o au ars şi o au stricat, şi au tăiat atuncea romanii mai mult de 300.000 de ovrei, cum pe larg istoriile dovedesc. Ci dar ovreii cu aceia nu se îndestulise, ci în scurtă vreme aceia iar ca acelea scornise şi făcuse, cum mai sus s-au zis...".

*

...,Aşa deci apoi, Adrian mergând în Siria cu mare şi tare gătire, luând multe alte coşteie şi stricându-le, apoi au mers de au ocolit cetatea care-i zicea Veturon, trei ani şi şase luni bătând-o, fiind tare şi cu mulţime de oameni păzită, cum zice Carion. Acolo mulţi deci în bătaie perind, şi m