C(RAMPE) Stiti sms-urile acelea care se trimit de sarbatori? Da, da, alea cu "Fie ca". Si eu le stiu si tocmai de aceea indraznesc a cuteza a aduce o ofensa la adresa celui care a inventat astfel de texte aproape blasfemitoare pentru orice om cu oarecare imaginatie.
Adica ce vreau sa spun, in caz ca nu m-am facut inteles? Ca e de-a dreptul, pur si simplu, sa-i tratezi pe oamenii aia, carora le trimti textelutele-astea, ca pe niste minioligofreni care ingurgiteaza, asa, angro, orice li se da. Mai tineti minte la scoala, cand ne dadeau sa umplem spatiile goale cu termenii care se potrivesc? Ei, semeseurile cu "Fie ca" seamana ca doua picaturi de apa cu exercitiile la engleza. Se da propozitia "Ana are...". Se cere sa se completeze spatiul ramas liber cu unul dintre urmatorii termeni: "caise", "vila", "Audi", "draci". Elevul, constiincios, completeaza conform intelegerii din lectia trecuta, adica spune pe bune ca el stie ca Ana nu poate sa aiba decat mere, asa incat cerinta problemei nu comporta nici un rezultat bun.
La semeseurile sarbatoresti, lucrul se intampla la fel de previzibil ca propozitia "Ana are mere". Esti epuizat de exercitiile de limba engleza? Nu-ti mai ajunge imaginatia? Foarte bine! Atunci asterne pe displayul telefonului termeni ca "Fie ca", urmat de unul (sau toti) dintre termenii "sfanta", "sarbatoare", "bucurie", "lumina in", "suflet", "sa v-aduca" etc.
Un semese e o bucurie a sufletului. Un semese e o incercare de petrecere placuta a timpului liber dintre doua autobuze. Tributar limitelor impuse de spatiul de numai cateva caractere, semeseul se poate transforma intr-o aventura, tevatura, bravura sau altceva. Un semese este foarte frumos. Un semese e duios. Un semese e bun si rau. Pe un semese nu te poti supara. Semeseul e dovada vie a putintei omului erectus, sau cum ii zice astuia, de a sintetiza, de a aduna, de a strange totul
