Inaugurat ieri, prin lansarea de la baza ruseasca Baikonur, din Kazahstan, a satelitului Giove-A, in greutate de 600 kilograme, proiectul Galileo, dincolo de insemnatatea sa din punct de vedere Inaugurat ieri, prin lansarea de la baza ruseasca Baikonur, din Kazahstan, a satelitului Giove-A, in greutate de 600 kilograme, proiectul Galileo, dincolo de insemnatatea sa din punct de vedere tehnico-stiintific, are o certa semnificatie politica. La fel ca si Airbus-ul si ca proiectul Ariane de lansare a rachetelor cu acelasi nume, noul sistem de navigatie cu ajutorul satelitilor - care poarta numele vestitului astronom din perioada Renasterii - are ca scop sa asigure independenta Europei fata de America.
Pana acum, Europa era inde-pendenta de programul american "Global Positioning System" (Sistemul de Pozitionare Globala) sau pe scurt GPS (Rusia are propriul ei sistem de pozitionare globala, Glonass). Cand va deveni deplin functional, in 2010, moment cand in componenta sa se vor afla nu mai putin de 30 de sateliti, Galileo, a carei precizie va fi mai mare decat cea a GPS, nu numai ca va asigura fiabilitatea traficului aerian european, dar va da posibilitate, gratie unui minuscul cip, ca posesorii de telemobile sa stabileasca cu o precizie stupefianta (marja de eroare fiind de numai un metru, fata de 10 metri in cazul GPS) locatia spitalelor, a restaurantelor si hotelurilor, a teatrelor si cinematografelor, a zonelor de parcare s.a.m.d. Au existat initial anumite rezerve fata de costul proiectului, peste 3,4 miliarde euro, scepticii denumind acest proiect varianta spatiala a "politicii agricole comune", un urias aspirator de fonduri, dar investitia va putea fi usor recuperata datorita beneficiilor enorme pe care le va aduce Galileo. In plus, proiectul va contribui la crearea a peste 100.000 de noi slujbe, ceea ce este un alt aspect deloc neglijabil.
