Mii de oameni au ramas fara locuinte din cauza inundatiilor si a alunecarilor de teren, petrecându-si Sarbatorile de iarna in adaposturi improvizate sau acordate de autoritati pâna li se vor face case noi. Acesta este „bilantul“ nefast al evenimentelor din 2005, provocate de defrisarile ilegale din ultimii ani. Un lant al slabiciunilor fertilizat de lipsa unui cadru legislativ adecvat si de schimbarile economice si sociale postrevolutionare, dar mai ales de dorinta de inavutire rapida a unor oameni de afaceri. Inundatiile succesive din acest an au scos la iveala o serie de ilegalitati produse in diferite domenii, de la indiguiri sau proiecte de indiguire defectuoase, pâna la defrisarea rasa a mii de hectare de paduri. Rând pe rând, autoritatile au demarat anchete incercând sa descopere toate cauzele care, coroborate cu precipitatiile abundente, au dus la aceste dezastre. Ministerele, de la cel al Mediului sau al Agriculturii, pâna la cel al Administratiei si Internelor, s-au intrecut in intocmirea rapoartelor, unele dintre ele ajungând chiar la Parchetul National Anticoruptie. In urma acestor controale s-a stabilit ca principala cauza a imenselor prejudicii provocate de inundatii a fost taierea ilegala a arborilor. Asa cum am mai scris, incepând cu 1991, aproximativ 30.000 de hectare de padure, din cele 6,3 milioane de hectare ale României, au fost defrisate total si 95.000 de hectare partial, cele mai afectate judete fiind Bacau, Suceava, Vrancea, Neamt si Covasna. Secretarul de stat pe probleme silvice din Ministerul Agriculturii, Vasile Lupu, a informat, atunci, ca „dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 18/1991 privind retrocedarea terenurilor forestiere, au fost defrisate peste 26.000 de hectare, iar dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 1/2000 peste 4.000 de hectare de padure“. „Or, asta inseamna ca s-a facut o greseala când s-au retrocedat suprafetele, având in