Astazi, la zece ani de la intrarea Finlandei in UE, aproape jumatate din cetatenii ei ar vota impotriva aderarii tarii la Uniune, arata un sondaj de opinie al institutului Taloustutkimus. Totusi, Astazi, la zece ani de la intrarea Finlandei in UE, aproape jumatate din cetatenii ei ar vota impotriva aderarii tarii la Uniune, arata un sondaj de opinie al institutului Taloustutkimus. Totusi, finlandezii se declara in proportie de doua treimi impotriva retragerii tarii lor din UE. Tot jumatate din cetatenii Finlandei, tara ce urmeaza sa preia presedintia UE de la Austria, la jumatatea anului acesta, isi pastreaza optiunea proeuropeana exprimata cu un deceniu in urma.

Inainte de aderare, cifra proeuropenilor depasea 57 la suta din populatia Finlandei. Evolutia lucrurilor in UE din 2006 se anunta in acest context cel putin interesanta: vom avea pana in iulie o presedintie austriaca, potrivit sondajelor eurosceptica pana in maduva oaselor, si apoi pana in ianuarie 2007 o presedintie finlandeza, profund dezamagita de mersul Uniunii. Cele doua presedintii au totusi ceva in comun: dorinta de a reforma UE. In timp ce oficialii austrieci vorbesc despre continuarea procesului de ratificare a Tratatului Constitutional in spatiul comunitar, finlandezii vor o schimbare din temelii a Uniunii. "Presedintia noastra va fi marcata de convingerea ca singura garantie a bunastarii cetatenilor europeni este continuarea reformelor legislative in cadrul UE", a declarat, recent, premierul finlandez, Matti Vanhanen. "Vrem sa reformam piata comuna, vrem sa reformam intreaga Uniune Europeana", a adaugat acesta la un seminar despre Strategia Lisabona, care are in vedere aducerea UE in 2010 la stadiul de lider economic pe plan mondial. Detaliind ce inseamna "reforma totala", premierul Vanhanen a explicat ca UE trebuie sa-si imbunatateasca sistemul dupa care functioneaza circulatia forte