LECTIA DE ANATOMIE Legaturile dintre vertebrele spatelui sunt realizate prin doua tipuri de articulatii: simfize si sinoviale.
Primele dintre ele, simfizele, fac legaturile intre doua corpuri vertebrale, iar articulatiile sinoviale leaga doua apofize articulare. O vertebra are sase legaturi cu vertebrele invecinate: patru dintre ele sunt simfiziene si doua sinoviale. Fiecare simfiza include un disc intervertebral, cu ajutorul caruia sunt posibile miscarile de flexie si de extensie ale coloanei vertebrale. Discul intervertebral este alcatuit in exterior de inelul fibros, care inveleste nucleul pulpos. Inelul fibros este format, la randul lui, dintr-un strat exterior de colagen, care inconjoara o suprafata fibrocartilaginoasa dispusa in lamele concentrice. Acest aranjament al fibrelor limiteaza rotatia dintre vertebre. Degenerarea inelului fibros poate provoca o hernie a nucleului pulpos.
Arcurile vertebrale sunt legate intre ele prin articulatii care poarta numele de zigapofizare. "In regiunea cervicala, articulatia zigapofizara este dispusa in panta. Aceasta orientare faciliteaza miscarile de flexie si de extensie ale coloanei vertebrale", explica profesorul kinetoterapeut Florin Paunescu, de la Compartimentul de Fizioterapie si Recuperare Medicala al Spitalului Clinic de Ortopedie-Traumatologie si TBC Osteoarticular "Foisor". In regiunea toracala, aceasta articulatie este orientata aproape vertical si limiteaza flexia si extensia, dar faciliteaza rotatia.
LECTIA DE ANATOMIE Legaturile dintre vertebrele spatelui sunt realizate prin doua tipuri de articulatii: simfize si sinoviale.
Primele dintre ele, simfizele, fac legaturile intre doua corpuri vertebrale, iar articulatiile sinoviale leaga doua apofize articulare. O vertebra are sase legaturi cu vertebrele invecinate: patru dintre ele sunt simfiziene si doua sinoviale. Fiecare simfiza include
