Am auzit ca sunt multi oameni care-si pregatesc artificiile pentru 1 ianuarie 2007, cand va pasi in Uniunea Europeana. E adevarat, am semnat un Tratat de Aderare. E bine sa existe un raisonneur în tot acest concert incipient de triumf, pentru ca temele noastre nu sunt rezolvate. Noi avem doua stegulete rosii. Unul va disparea - este vorba de securizarea frontierelor, pentru ca ministrul Blaga a facut o treaba foarte buna, reusind sa renegocieze contractul cu EADS. Devenim credibili în ochii partenerilor europeni, economici sau politici, oferind substanta pentru interesul pe care îl dovedim pentru asigurarea granitelor. Nu-mi pun problema ca pana la al doilea Raport de monitorizare, din mai 2006, se va întampla vreo catastrofa. La nivel functional, comunicam foarte bine cu Bruxelles-ul - o comunicare mai putin sesizabila, în dublu sens, care nu are deloc camuflaj si e tehnica. Se implica de fapt Comisia Europeana, prin propriii experti, în rezolvarea problemelor noastre. Acum avem un buget pentru 2007-2013, deci, altfel spus, Europa este pregatita sa ne primeasca. Ramane sa mai facem si noi pasii pe care toata lumea îi asteapta. Ce tari ne sprijina, ce tari nu ne sprijina si care sunt motivele pentru care suntem sprijiniti si cele pentru care nu suntem sprijiniti? Se pune problema ratificarii tratatului in parlamentele tarilor respective. Dati-mi voie sa încep cu finalul întrebarii. Procesul de ratificare va decurge, estimam noi, cu o cadenta mecanica. Nu vor aparea probleme neasteptate care sa întinda la maximum nervii cetateanului roman sau sa se joace cu asteptarile parlamentelor nationale. Procesul de ratificare a început bine, continua bine, sunt deja 9 tari care au ratificat din 25. 9 înseamna a treia parte. Pana prin martie-aprilie vom avea o masa critica remarcabila de state care vor fi ratificat deja Tratatul de Aderare. Ati spus mai devreme ca avem o relatie