Cand doi se cearta, al treilea... pierde. "Razboiul gazului" dintre Rusia si Ucraina afecteaza, intr-o masura mai mare sau mai mica, o serie de tari europene, intre care si Romania, care platesc scump "fericirea" de a se incalzi cu hidrocarbura de la rasarit. Disputa ruso-ucraineana se prefigura inca de luna trecuta si a culminat cu sistarea de catre gigantul Gazprom, incepand cu 1 ianuarie, a livrarilor de gaze naturale catre Kiev. Nici negocierile, nici convorbirile telefonice purtate de presedintii ucrainean si rus, Viktor Iuscenko si Vladimir Putin, n-au putut opri mana care a inchis robinetul gazelor. Si asta pentru ca ucrainenii nu au acceptat sa plateasca pretul cerut de Moscova - 220-230 de dolari mia de metri cubi, fata de doar 50 de dolari cat platisera pana acum. Pretul corect, in opinia Kievului, ar fi de 75-80 de dolari mia de metri cubi. In ultimele zile din 2005, rusii le-au facut ucrainenilor doua oferte, ambele refuzate. Mai intai, Putin a propus ca Moscova sa acorde Kievului un credit de 3,6 miliarde de dolari, cu care sa se amortizeze impactul cresterii preturilor. Cealalta oferta "ingheta" pretul gazelor timp de trei luni, cu conditia ca Ucraina sa semneze inainte de intrarea in noul an un contract in care s-ar fi declarat de acord cu majorarea pretului din trimestrul al doilea al lui 2006. Pe 1 ianuarie, Gazprom a acuzat Ucraina ca fura din gazul rusesc destinat tarilor europene. Rusii au prezentat si cifre: cantitatea de gaze naturale sustrasa de ucraineni s-ar fi ridicat doar pe 1 ianuarie la 100 de milioane de metri cubi, in valoare de 25 de milioane de dolari. In conditii normale, Gazprom exporta zilnic in Europa 360 de milioane de metri cubi de gaz. "Daca furtul va continua in acest ritm, volumul si costul gazului deturnat vor capata dimensiuni considerabile", a declarat vicepresedintele Gazprom, Alexandr Medvedev. Gigantul rus a anuntat,